sâmbătă, 16 martie 2013

Ura nu ne închide gura! Cum răspundem hate-speech-ului online? (23-24.03)


Week-end-ul viitor sunteţi invitate/i să luaţi parte la o serie de ateliere despre hate-speech-ul în mediul online. Prima zi de discuţii este dedicată sexismului, homofobiei şi rasismului iar a doua zi, duminică, violenţei în libertatea de exprimare şi hate-speech-ului promovat de extrema dreaptă.

23 - 24 martie, Spaţiul Platforma, Calea Moşilor nr. 62 - 68, Bucureşti. (în cladirea MNAC Anexă, etaj 1).

Pentru participare trimiteţi un mail la: ura.nu.inchide.gura@gmail.com.


Ideea acestor ateliere a venit din experienţele noastre legate de discursul misogin, rasist, homofob şi în general pro-normativitate şi anti-minorităţi prezent în spaţiul online din România, în articole din presa comercială, alternativă sau de pe bloguri, în comentariile la aceste articole sau la propriile noastre intervenţii în spaţiul online. Trauma şi frustrarea noastră sunt adâncite de normalizarea sau chiar protejarea acestor acte discursive, fie prin minimizarea violenţei lor (sunt satiră/sunt doar vorbe/spun adevărul/reprezintă majoritatea/sunteţi prea sensibile/nu înseamnă nimic), prin justificarea dreptului la liberă exprimare, sau agresarea şi intimidarea verbală directă a celor care exprimă poziţii critice.

Dorim ca în cele două zile de ateliere să oferim un spaţiu de discuţie, împărtăşire de experienţe, cunoştinţe şi creativitate şi mai ales de găsire a unor strategii şi modele de a lupta împotriva acestor violenţe.

Atelierele sunt structurate astfel încât să permită explorarea din mai multe perspective a problemei hate-speech-ului online in contextul concret în care trăim. Discuţiile sunt libere, orientate de scurte prezentări introductive.

PROGRAM

Sâmbătă 23 martie

14:00 – 15:30 Sexism şi hate-speech online
Pauză
16:00 – 17:30 Homofobie şi hate-speech online
Pauză
18:00 – 19:30 Rasism şi hate-speech online

Duminică 24 martie

14:00 – 16:00 Violenţă în libertatea de exprimare
Pauză
16:30 – 18:30 Extrema dreaptă şi hate-speech-ul. Controlul corpurilor nedezirabile

http://www.facebook.com/events/138525392986697/


miercuri, 6 martie 2013

Pe 8 martie, marş împotriva violenţei asupra femeilor

Traseu: Bd. Lascar Catargiu, între Piaţa Romană şi Piaţa Victoriei.
Punct de plecare: Piaţa Romană - str. Căderea Bastiliei, 

Ora 17.30

Mulţi oameni cred că lupta pentru drepturile femeilor nu-și mai are rostul. Femeile au acces la educaţie, la piaţa muncii, pot să voteze. Suntem egali în faţa legii şi acest lucru pare să fie suficient pentru mulţi dintre noi.

Toate drepturile și libertățile câștigate de femei de-a lungul timpului sunt însă umbrite de spectrul violenței. Sunt agresate, hărțuite, vândute, bătute, violate și ucise peste tot în lume, femeile de orice etnie, clasă, rasă, orientare sexuală, religie, educație sau venituri. Violența împotriva femeilor este o gravă încălcare a drepturilor omului. În Europa, aproape jumătate dintre femei sunt victime ale unei forme de violență. Iar 7 femei își pierd viața zilnic din cauza violenței domestice. 

În România, în anul 2009 au fost înregistrate 12.461 de cazuri de violență în familie. Existau 556 de locuri în adăposturi. În 8 județe nu exista niciun adăpost.
În anul 2010, s-au inregistrat 11.582 de cazuri şi erau 699 de locuri în adăposturi. În 8 județe nu exista niciun adăpost.
În anul 2011 s-au înregistrat 12.205 cazuri de violență în familie. 91.4% dintre victimele peste 18 ani au fost femei. 54.8% dintre victime proveneau din mediul rural. Existau 673 de locuri în adăposturi. În 12 judeţe nu exista niciun adăpost. 

Violenţa, în diverse forme, ni se poate întâmpla tuturor. Li se întâmplă mamelor, bunicilor, colegelor, fiicelor, vecinelor, prietenelor noastre. De la fete de 12 ani până la femei de 80 de ani. Agresiunile verbale şi fizice pot avea loc oriunde: acasă, la şcoală, la locul de muncă, pe stradă, la metrou. 
Suntem prizonierele unei culturi a violenţei în care victimele sunt sistematic decredibilizate, blamate şi stigmatizate. Mass-media transmite şi perpetuează mentalităţi defectuoase şi prejudecăţi sexiste. Instituţiile statului sunt total ineficiente în prevenirea şi combaterea fenomenului. 

De 8 Martie toată lumea îşi aduce brusc aminte de femei. O singură zi pe an. Primim flori, cadouri, atenție, reduceri la cumpărături. Bifăm ipocrit data în calendar şi ne continuăm viaţa fără să schimbăm nimic în jurul nostru. 
Haideţi să nu uităm ceva important: de 8 martie se luptă! Este ziua noastră. Este ziua care marchează lupta femeilor pentru drepturi, egalitate de şanse, non-discriminare şi solidaritate. 

Veniţi la marş şi spuneţi NU violenţei. Tăcerea, ruşinea şi frica trebuie să dispară. Haideţi să transmitem un mesaj clar: violenţa nu mai poate fi tolerată! Nu este normal să devină o obişnuinţă şi o fatalitate. 

MANIFEST:

Cerem ca statul să transmită un semnal de toleranţă-zero în ceea ce priveşte violenţa asupra femeilor. Cerem ca manifestările publice care promovează violența asupra femeilor să fie amendate.

Cerem ca Poliţia, Justiția şi Sistemul Medical să fie instituţii de suport real pentru victime. Reprezentanţii instituţiilor trebuie să trateze victimele cu demnitate şi profesionalism pentru a le încuraja să aibă încredere să depună plângere şi să raporteze agresiunea. 

Cerem ca siguranţa victimei să fie axa prioritară pentru toate instituţiile şi în toate politicile de combatere şi prevenire a violenţei asupra femeilor. Cerem bugetarea adecvată a politicilor publice privind prevenirea și combaterea violenței asupra femeilor.

Cerem protecţie reală pentru femeile care sunt victime ale violenței: emiterea şi aplicarea ordinului de protecţie în regim de urgenţă, crearea de adăposturi, centre de urgenţă, centre de consiliere juridică şi psihologică.

Solicităm înfiinţarea la nivel naţional a unei linii telefonice unice, de urgenţă, non-stop pentru asistenţa imediată a femeilor care sunt victime ale violenței.

Cerem gratuitate la eliberarea certificatului medico-legal pentru victimele violului şi ale altor forme de violență.

Cerem eliminarea tuturor formelor de violență asupra femeilor din Legea Medierii. Obligativitatea informării asupra medierii şi, mai ales, medierea în sine, dau încă un semnal de permisivitate faţă de o faptă penală gravă şi i se creează agresorului condiţii legale să scape de pedeapsă. 

Solicităm înfiinţarea de centre de urgenţă pentru victimele violului şi formarea unui personal specializat în problematica agresiunilor sexuale care să acţioneze în interesul victimelor, prin consiliere psihologică şi consiliere legală.

Cerem ca violatorii să nu fie cercetaţi în stare de libertate şi să fie monitorizați ulterior ispăşirii pedepsei.

Vrem pedepse aspre pentru traficanţii de persoane în scopul exploatării sexuale, o strategie
reală pentru diminuarea prostituţiei şi programe de prevenire şi protecţie pentru victime. 

Cerem ca persoanele aflate în funcții publice, care susțin măsuri extremiste, cum au fost recentele declarații privind sterilizarea femeilor rome și a celor sărace, să fie demise.

Somăm CNA să facă curăţenie în audiovizual şi să găsească mijloacele legale pentru stoparea difuzării de emisiuni care degradează femeile, promovează o cultură a violenţei şi transformă violenţa în divertisment.

Organizatori:
Asociaţia FRONT www.feminism-romania.ro
Centrul FILIA www.centrulfilia.ro
Societatea de Analize Feministe AnA www.anasaf.ro
Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE) www.cpe.ro
Asociaţia Transcena www.transcena.ro
Grupul de Intervenţii Feministe


Despre 8 martie : 
“Este o zi când femeile sunt recunoscute pentru realizarile lor, neţinând cont de diviziuni naţionale, etnice, lingvistice, culturale, economice sau politice. Este o ocazie când trebuie să ne amintim eforturile şi realizarile din trecut şi, cel mai important, să privim în perspectivă la potenţialul neexploatat al femeilor şi la oportunităţile ce le asteaptă pe femeile viitoarelor generaţii”. (UN WomenWatch - organism ONU pentru Femei)

Mai multe detalii:
http://feminism-romania.ro/presa/editoriale/769-scurt-istoric-al-zilei-de-8-martie.html

duminică, 3 martie 2013

De ce nu pun şi femeile ţara la cale?

Cât de mult se implică femeile în treburile cetăţii, cum îşi exercită drepturile şi ce le determină să rămână în spatele bărbaţilor atunci când este vorba de participarea politică? Care sunt trăsăturile pe care cetăţenia femeilor din România le are în zilele noastre? Sunt câteva aspecte despre care se va discuta vineri, 8 martie, de la ora 15, la librăria Cărtureşti din str. Arthur Verona, cu prilejul lansării volumului  „Gen şi cetăţenie în România” al Dianei Neaga, apărut recent la editura Polirom.

Invitatele speciale ale dezbaterii, alături de autoare, vor fi Liliana Popescu, Laura Grunberg şi Alina Dragolea iar moderarea va fi asigurată de subsemnata. 

Vă aşteptăm!